In data de 10 septembrie 2011, P S Vasile Somesanul a oficiat Taina Sf. Botez in Biserica,,Pogorarii Duhului Sfant" din parohia Muntele Rece, botezand pe pruncul Daniel Ioan, fiul Pr. Paroh Termure Ioan, in credinta ortodoxa.
Botezul este taina prin care,prin intreita cufundare in apa sfintita,in numele Sfintei Treimi,i se iarta celui botezat pacatul stramosesc,precum si cele personale,savarsite pana atunci(cand este vorba de un adult),cei botezati devenind membri ai Bisericii crestine,fiind si poarta de intrare in sanul Bisericii,asa cum spune Hristos in Ioan 3,5:''De nu se va naste cineva din apa si din Duh,nu va intra in imparatia cerurilor''.Botezul reprezinta literalmente o noua nastere in Hristos, o noua creatie a omului,taina comuniunii cu Hristos si a salasluirii Lui in fiinta omului prin lucrarea Duhului Sfant.
Botezul are o functie ontologica multipla:-il izbaveste pe om de pacat si ii tamaduieste firea afectata de urmarile acestuia, -il ipostaziaza in Hristos,inradacinand in el germenele sfintienei si rasadindu-l in viata cea noua in Hristos.
Randuiala botezului are doua parti:una introductiva,care cuprinde ritualul facerii catehumenatului si slujba botezului.
Randuiala facerii catehumenatului este o reminescenta a disciplinei catehumenatului din primele veacuri crestine,in cadrul careia se faceau recrutarea is instruirea noilor adepti convertiti la crestinism,proveniti din lumea pagana,pregatirea pentru primirea botezului dura in general 3 ani,la sfarsitul careia erau examinati riguros de episcop.
Aceasta randuiala se savarseste in pridvorul bisericii si cuprinde trei momente:exorcismele,lepadarile si unirea cu Hristos.
Exorcismele se citeau deoarece cel ce era nebotezat,nu era curatit de pacatul stramosesc si implicit nu era membru al Bisericii si nici cetatean al cerului,ale caror usi le deschide numai botezul.
Dezbracarea candidatului sau desfacerea fasei pruncului de catre preot arata ca acela ce vine sa primeasca botezul trebuie sa fie slobod de patimi,dezlegat de necredinta si de imbracamintea pacatului si supus lui Dumnezeu.
Suflarea crucisa de trei ori a preotului insemneaza Treimea,iar in chipul crucii este pentru unul din Treime,Hristos,care s-a intrupat pentru noi,a patimit cu trupul si a biruit cu arma crucii.Aceasta suflare mai inchipuie suflarea de viata a Facatorului transmisa lui Adam la creatie (Fc 2,7),de asemenea precum Hristos a suflat peste Sfintii Apostoli,dandu-le puterea Duhului Sfant,tot asa si catehumenul,prin suflarea preotului lui Hristos care inchipuie pe Dumnezeu ,este zidit sau nascut a doua oara,spre viata cea noua ,spirituala.
Dupa aceia preotul il insemneaza crucis de trei ori pe prunc,mai intai la frunte,pentru ai lumina mintea cu lumina dreptei credinte,la gura pentru a grai cuvantul adevarului,si apoi la piept,centrul afectivitatii si sediul inimii,pentru ca ea sa se curete de intinaciunea pacatului si sa se aprinda de iubirea fata de Dumnezeu si fata de semeni,Hristos luandu-l in primire pe catehumen si inscrindu-l in Cartea vietii ,preotul mai departe punand mana pe capul pruncului in semn de protectie si consacrare,citeste rugaciunea de primire a acestuia in randurile catehumenilor.
Urmeaza intreita lepadare de satana (cu fata spre apus)pe care o face catehumenul sau nasul in numele acestuia,facute de trei ori,pentru ca de trei ori l-a indepartat Hristos pe satana la ispitirea de pe muntele Carantaniei ,apoi il scuipa pe diavol in semn de repulsie,scarba si dispret,aratand ca sa lepadat cu totul de el si de faptele lui,adica de pacat.
Urmeaza unirea cu Hristos(cu fata spre rasarit),candidatul fagaduind ca isi ca consacra viata lui Dumnezeu,implinind voia Lui cea sfanta,fugind de intuneric ,cautand spre rasarittul simbolizat de Raiul cel pierdut,pe care ni-l deschide noua iarasi Botezul,prin marturisirea solemna a credintei prin rostirea Simbolului niceo-constantinopolitan.
Dupa aceste randuieli pregatirea pentru botez se incheie si totul este acum gata pentru marele eveniment:cel al mortiim si al invierii,dupa chipul mortii si invireii lui Hristos .
Preotul imbracat in vesminte stralucitoare,cadeste imprejurul cristelnitei,cadirea insemnand mireasma Duhului Sfant,iar cristelnita este maica noastra cea duhovniceasca,sau dupa altii interpreti,cristelnita simbolizand mormantul lui Hristos,moartea si Invierea,si viata Lui cea dupa inviere.Apa fiind simbolul vietii si al curatirii spirituale si sufletesti pe care o dobandim prin botez,iar Duhul Sfant este izvorul vietii viesnice.
Mai inainte de inceperea slujbei se aprind lumanari in sfesnice sau se lipesc pe cristelnita,aratand ca acela care se boteaza se intoarce de la intuneric la lumina si fiu al luminii se face.
Binecuvantarea mare ne sugereaza insasi scopul Tainei si anume acela de a inaugura imparatia lui Hristos in sufletele noastre si de a ne oferi posibilitatea cunoasterii si trairii acestei imparatii.Botezul nu este un act magic,ci este inceputul vietii vesnice,care ne uneste inca de acum cu lumea viitoare,participand la imparatia lui Dumnezeu .
Rostirea ecteniei inseamna invocarea lucrarii cea curatitoare a Treimii,pentru a transforma faptura umana cazuta in pacat.Acelasi Duh care se purta pe deasupra apelor pentru a crea lumea si a preface haosul in cosmos,este chemat din nou, ca prin puterea sa sfintitoare,sa transfigureze lumea cazuta si sa o zideasca din nou la viata cea noua in Hristos.
Binecuvantarea apei semnifica rascumpararea materiei sau reintoarcerea la acest sens initial si esential,dupa rostirea rugaciunii de sfintire a apei si a eplicezei,apa Botezului a devenit vehicol al harului mantuitor,apa de sfintire si de curatire,izbavitoare de toata intinaciunea trupeasca si sufleteasca.
Ungerea cu untdelemn este semnul milei si al bunatatii dumnezeiesti,semnul iertarii si al impacarii omului cu Dumnezeu si al insanatosirii sufletesti si trupesti,tot aceasta ungere inchipuind si aromatele cu care a fost imbalsamat trupul Mantuitorului,amintind totadata si de ungerea cu care erau consacrati in Legea Veche arhiereii,imparatii si proorocii,in calitatea lor de instrumente ale lucrarii dumnezeiesti in lume.
Actul cel mai important al slujbei Botezului este intreita cufundare a pruncului de catre preot in apa sfintita din cristelnita in care Sfanta Treime este prezenta in actul reconstituirii omului in integritatea lui adamica;trup si suflet,inchipuind si moartea cea de trei zile si scularea din morti a Mantuitorului,inchipuind moartea noastra pentru viata in pacat si invierea noastra impreuna cu Hristos la viata cea noua,botezul imprimand in noi chipul lui Hristos,devenind hristofori(purtatori de hristos).
Haina (panza) alba cu care este imbracat noul crestin indata dupa botez inchipuie vesmantul luminat si infrumusetat al celor ce s-au invrednicit de nasterea din nou,la viata harica in Hristos,fiind de asemenea semnul curatirii sufletesti.
Lumanarea pe care o poarta nasul in mana dupa afundarea pruncului simbolizeaza lumina spirituala a harului dumnezeiesc impartasit prin botez si faclia faptelor bune cu care noul botezat va trebui sa-L intampine pe Hristos,ca fecioarele intelepte din pilda evanghelica.
Taina Botezului trebuie sa fie completata de Taina Mirungerii,care actualizeaza mereu in noi chipul lui Hristos si dezvolta darurile duhovnicesti primite prin Botez,castigand totadata intarirea in credinta si putere impotriva ispitelor,energia divina necreata revarsata asupra lui de Duhul Sfant ajutandu-l sa permanentizeze si sa adanceasca noua viata primita prin Botez,devenind crestini adevarati si deplini,unsi ai Domnului Hristos si madulari cinstiti ai Bisericii Sale,membrii al trupului Sau tainic.
Inconjurarea mesei si a cristelnitei de catre sfintii slujitorii impreuna cu noul botezat si cu nasii reprezinta expresia bucuriei duhovnicesti pe care o traieste Biserica,pentru ca s-a nascut un om pe lume si pentru ca acest om s-a unit vesnic cu Hristos si cu Biserica.Cercul este simbolul eternitatii,de aceea si inconjurarea in forma de cerc exprima intrarea celui nou luminat in legatura eterna cu Hristos, inconjurarea facandu-se de trei ori,intru slava si cinstea Sfintei Treimi.
In rugaciunile de la spalarea pruncului,preotul se roaga pentru pastrarea celui luminat prin Sfantul Botez intru curatia cea duhovniceasca.
Tunderea parului capului,care era privit ca un simbol al puterii ai al tariei barbatesti,inchipuia depunerea gandurilor pacatoase sau ca prin ea se preda pruncul in ascultarea sau slujirea lui Dumnezeu,intru Care s-a botezat si pe care il recunoaste de aici inainte ca singur cap sau stapan,tunderea fiind si pecetea lui Hristos,iar fiindca parul este un produs al trupului,tunderea si aruncarea lui in cristelnita reprezentand o parga si o jertfa a trupului omenesc aduse lui Hristos.Aceasta tundere amintea si inlocuia ritul taierii imprejur din Legea Veche,care se facea la evrei la opt zile dupa nastere,obicei desfintat de botezul crestin,mai amintind si de votul nazireatului iudaic.
La sfarsit preotul il impartaseste cu Sfintele Taine pe noul botezat,pentru a-l uni deplin cu Hristos si a-l face membru desavarsit al Bisericii Sale si fiu si mostenitor al Imparatiei Sale.
